Un lucru minunat care se întâmplă atunci când îţi petreci timpul alături de copii este că te molipsesc cu energia lor frumoasă și te poartă spre amintiri de pe vremea când fiecare dintre noi avea 9-10 ani și se bucura de copilărie în fel și chip.

În tabăra noastră pentru copii de la Azuga, din această vară, am avut-o alături de noi, pentru o zi, pe Alecsandra Ecard, om frumos și plin de viaţă, cu care statul la povești este o adevărată plăcere. O bună bucată de vreme Alecsandra a adus bucuria pe chipurile copiilor provocaţi de viaţă să fie puternici si să înveţe lecţii dureroase de timpuriu astfel că tabara KaleidosCopil a adus-o în faţa copilăriei vesele și fericite.

Pentru că ne-a spus că s-a bucurat de momentele petrecute împreună, am rugat-o să împărtășească cu noi câteva dintre gândurile ei. Vă invităm și pe voi să le descoperiţi în rândurile care urmează :).

„Aveam vârsta lor când am mers ultima oară în tabără. Pe vremea aceea, apa caldă era cu program și activităţile erau la alegerea noastră – a se citi că făceam ce ne trecea prin minte, toată ziua. Îmi amintesc doar un campionat de macao (sau macaua) și o plimbare prin pădure (vorbesc despre tabere diferite).

Și iată-mă în tabăra KaleidosCopil, pentru o zi, la invitaţia PlaYouth. După un atelier de chimie distractivă, care m-a făcut să regret că cei 4 ani de chimie intensiv din liceu au fost doar table cu formule și maxim trei experimente, un atelier de confecţionat spinner, câteva baloane înţepate fără să se spargă (da, se poate) și un workshop de responsabilitate socială (bucata mea), m-am îndrăgostit.

Cel care mi-a picat cu tronc este viitorul. Acești copii de 9-10 ani mi-au arătat cât sunt de prezenţi și conectaţi cu ce este în jurul lor. Am auzit păreri despre ce vor să schimbe în societate și cum. I-am văzut dansând pe orice gen de muzică, inclusiv populară și râzând în hohote. Acum știu și eu niște mișcări la modă, plus niște cântece noi.

I-am ascultat vorbind deschis despre ce le place sau nu și, mai ales, vorbind în faţa colegilor fără teama de a se face de râs. 

Fără excepţie, toţi au spus ca programul taberei a fost plin (și chiar a fost, cu activităţi diferite în fiecare zi), dar că tocmai asta le-a plăcut. N-au avut timp, dar nici dorinţa de a se juca pe telefon sau tablete. Au fost copii în tabără, la munte, cu drumeţie și activităţi în aer liber. Și, pentru o zi, am fost și eu la fel.

Dimineaţa, la plecare, am închis ușa camerei și am simţit în palmă urmele de pastă de dinţi pusă pe clanţă. Am zâmbit cu toată fiinţa.

Alecsandra Ecard

Life&change&performance Coach”

Suntem fericiţi că am împărţit cu tine, Alecsandra, bucuria noastră și a copiilor și îţi mulţumim pentru că ai acceptat invitaţia noastră de a fi și tu, pentru o zi, KaleidosCopil :).