Interviu cu Amalia Sterescu – despre viaţa de familie

Amalia, îţi mulţumim pentru că ai acceptat invitaţia de a răspunde întrebărilor noastre.
Dorim să te felicităm pentru activitatea pe care o desfășori! Ești o sursă de inspiraţie pentru noi și un model pentru femeile din România și nu numai!

• Să îmbinăm cariera cu viaţa de familie poate fi, de multe ori, o provocare. Cum reușești tu?

Cine spune că reușesc? Mai în glumă mai în serios, balanţa „viaţă personală-viaţă profesională” rămâne pentru mulţi oameni o aspiraţie constantă. Personal mi-am dorit de când mă știu să am o familie frumoasă și o carieră. Practic ambele construcţii mă definesc și nu aș putea fi EU fără una sau cealaltă. Cum le îmbin? Ca un acrobat care merge pe sârmă zilnic și mai ține și ceva mingi în aer :). În timp mi-am dezvoltat câteva reguli la care ţin și care mă ajută să întreţin acest echilibru fragil de exemplu:

• Weekend-ul e întotdeauna pentru familie și nu pentru muncă, nu mai accept clienţi care mă solicită în weekend.
• Dacă în timpul săptămânii suntem mai haotici, în weekend întotdeauna pregătim micul dejun sau cina împreună.
• Concediile sunt concedii cu toata familia dar și concedii în doi.
• În timpul vacanţelor și nu numai încercăm să dăm fiecărui copil timp personal cu unul din părinţi.
• Viaţa de familie cu toate evenimentele ei e în calendar, mai precis în cloud unde avem toată gama de întâlniri și evenimente de la cele de business la cele de familie. Când ai trei copii, ai trei serii de ședinţe, trei grupuri de părinţi, trei grupuri de profesori și evaluări, 45 birthday parties anual și lista poate continua – așa că nu funcţionăm fără calendar.

Faptul că atât eu cât și soţul meu suntem buni manageri (zicem noi) – ne ajută să ne administrăm bine ambele zone: business și familie și să fim eficienţi – uneori chiar ne iese.

Revin însă și spun ceea ce spun mereu: nu mai visez demult la balanţa echilibrată perfect când vine vorba de viaţă personală/viaţă profesională pentru că excelenţa în oricare din domenii cere atenţie, timp și uneori și compromisuri așa că, voi continua să fac această echilibristică atâta timp cât contextul îmi permite.

• Ce iubești cel mai mult la experienţa de mamă? Dar de soţie?

Hm, despre experienţa de mamă a trei băieţi mă întreabă toată lumea dar despre experienţa de soţie este prima oară când primesc întrebarea.

Viaţa de mamă e formată și din experienţe frumoase și  bucurii incomparabile nu numai din momente grele, decizii dificile ori spaime si anxietăţi căci altfel nu ar mai face lumea copii – clar 😊 Ca mamă iubesc momentele când le fac baie băieţilor și îi scot din baie ca pe niște bebeluși ca să îi usuc , îmi plac momentele noastre de tandreţe când ne spunem secrete numai de noi știute sau când râdem înainte de culcare, momentele în care puștii mai fac un progres și sunt mândri nevoie mare ori momentele în care îi veghezi în timp ce ei dorm demult, momentele în care descoperă cu entuziasm vreun loc nou sau experimentează ceva nou și cumva redescoperi lumea prin ochii lor, momentele în care le gătesc ceva special și ei sunt pofticioși nevoie mare, momentele în care reușești să pătrunzi în sufletul lor băieţesc și să-ţi spună un of sau o întrebare și lista e inepuizabilă.

Când ai trei copii viaţa de soţie e o luptă. Lupta soţilor nu de a se pune pe primul loc așa cum ar merita de altfel ci de a construi în continuare împreună ori asta înseamnă timp, comunicare și intimitate, ori cu trei ghiduși în casă fiecare aspirant la timpul tău – viaţa de soţie rămâne o provocare constantă. Ca soţie cel mai mult îmi place ca atunci când suntem departe de toată nebunia cotidiană ne regăsim la fel ca și cuplu și ne readucem aminte că înainte de a fi cinci am fost mereu noi doi, de vreo 15 ani.

• Care sunt activităţile preferate de familie când petreceţi timp împreună? Cine alege?

Dimineţile, serile, sâmbăta și duminica – sunt pentru familie exclusiv. De ceva ani suntem asaltaţi de teme și timpul nostru liber împreună s-a injumătăţit, iar apogeul nu a fost atins: apogeul va fi când toţi cei trei băieţi vor avea teme – cine are băieţi știe despre ce vorbesc.

Cum ne petrecem timpul liber împreună este o decizie de grup pe bază de vot – asta în week-end. Mergem în general în parc sau în jurul Bucureștiului – băieţii sunt sportivi și orice include o minge, biciclete, căţărări sau pur si simplu alergat prin pădure cu un băţ în mână e perfect pentru ei. În ceea ce privește vacanțele avem un obicei – le planificăm prin rotaţie eu sau soţul meu și cumva ne luăm la întrecere – care plan de vacanţă a fost mai reușit? De Paște, de 6 ani încoace ne urcăm toţi bunicii și copiii într-un van și mergem prin ţară ca să le arătăm locuri frumoase. Anul acesta vom merge în regiunea de vest a ţării.

• Ce consideri că este necesar să înveţe copiii încă de mici pentru a reuși în viaţă?

De-aș ști răspunsul perfect…

1. Ca părinte e important să-i stimulezi pe copii și să-i  impingi de la spate, să-și dorească mai mult, să-și testeze limite dar efortul  e important să vină din motivaţia lor personală și nu din dorinţa de a-i mulţumi pe alţii. Dorinţa părinţilor nu e neapărat și dorinţa copilului.
2. Să înveţe să gestioneze eșecul. A greși nu e opusul succesului, e o lecţie pe care trebuie să ne-o asumăm ca să fim mai buni.
3. Empatia, grija faţă de alţii, preocuparea pentru cei defavorizaţi și voluntariatul de timpuriu e indicat.
4. Sucesul nu e o întâmplare, necesită mult efort și perseverenţă.
5. Banii nu vin din portofelul părinţilor. Banii vin dacă muncești și trebuie să înveţi să-i produci și administrezi de timpuriu.
6. Comunicarea rămâne una din competenţele viitorului – a ști să argumentezi, să expui un punct de vedere, să prezinţi – sunt importante de timpuriu.
7. Digitalizarea și adaptarea permanentă la tehnologie e apanajul acestei generaţii – mi-aș dori ca ei, copiii mei să fie creatori de tehnologie pentru a face bine, pentru a eficientiza, pentru a crea o lume mai bună.
8. Educaţia nu înseamnă doar să știi o limbă străină – educaţia adevărată îi pregătește pe copii pentru viaţă cu bune și rele, pentru lumea lui 2025 așa cum o arăta ea atunci…

• Care ar fi recomandările tale pentru părinţii de azi în ceea ce privește pasiunile și activităţile creative pentru copii lor?

Întâlnesc mulţi adulţi care vorbesc cu plăcere de pasiunile lor din copilărie. Dar întâlnesc și mai mulţi adulţi asupra cărora proprii lor părinţi au transferat pasiuni în care copilul de atunci nu se regăsea.

1. Orice activitate creativă stimulează și e benefică pentru copii. Există această tentaţie de a-i înrola pe copii în tot felul de cluburi – și e ok atâta timp cât ne asigurăm că acolo nu se plictisesc, ca e o activitate facilitată cu succes și că ei, copiii, se simt stimulaţi și mândri de ceea ce au creat.
2. Legat de pasiuni – la copii, ele vin și trec și e bine să fie lăsaţi să experimenteze – cele care persistă însă merită toată atenţia noastră. De la pasiune la talent e o diferenţă, un drum de parcurs, un efort de făcut (timp, muncă, bani) dar ca părinte nu mi-aș ierta să știu că a existat acolo o sămânţă ce putea să încolţească frumos și nu i-am dat atenţia cuvenită.

• Povestește-ne, te rugăm, un moment important pentru tine, petrecut alături de familia ta.

Unul din momentele faine este atunci când toată familia se reunește asta însemnând noi cinci plus bunicii din dotare = nouă.  Fie că e Paște sau Crăciun ori vreo aniversare – momentul în care suntem toţi în aceeași încăpere mă bucură enorm pentru că ador familia tradiţională, pentru că există acolo în mintea mea un ceas care îmi spune că data viitoare s-ar putea să nu mai fim nouă la masă și asta face ca fiecare clipă să fie și mai prețioasă, pentru că tradiţiile sunt cele careţin familiile mari  împreună și un popor împreună, pentru că o familie mare în jurul unei mese e întotdeauna o lecţie de iertare și acceptare.

Îţi mulţumim enorm pentru timpul tău și pentru că ai ales să împărtășești aceste lucruri frumoase și importante cu noi. Am trăit cu tine fiecare poveste!