Astăzi vă prezentăm un interviu cu un voluntar PlaYouth, una dintre cele mai ambiţioase şi organizate colege din echipa noastră! Vă invităm să o cunoaşteţi pe Diana Lupu sau Doamna Unicorn, aşa cum îi spun copiii uneori. 

• Bună, Diana! Cum a început experienţa ta la PlaYouth?

Colaborarea mea cu PlaYouth a început acum un an și ceva, când Andra mi-a zis ca are niște prietene care ar avea nevoie de puțin sprijin pe partea de comunicare. Așa că am pus la cale o întânire să vedem dacă ne placem. Le-am plăcut din prima pe fete și echipa PlaYouth 🙂

• Ce îţi place cel mai mult la PlaYouth?

Nu mă pot limita doar la un singur răspuns, sunt atât de multe care îmi plac la PlaYouth! Însă o să le enumăr pe măsură ce le-am descoperit și eu. Primul lucru care mi-a plăcut și care m-a convins este dorința lui Anny și a Anei de a schimba educația, chiar dacă au început cu paşi mici, acum 2 ani: cu ateliere și cursuri organizate în timpul liber. Dinamica echipei și mulți oameni diferiți, care au aceleși convingeri și nu în ultimul rând, legătura trainerilor cu cei mici. Dar cel mai frumos lucru este să particip la ateliere sau la petrecerile tematice, unde mereu învăț lucruri noi despre și de la copii. 

• Ce ţi-ar fi plăcut să înveţi la şcoală, dar nu ai învăţat?

Mi-ar fi plăcut să facem cursuri de responsabilitate socială. Mi se pare important să înveți cât de mare este impactul tău ca persoană în mediul în care trăiești și cum alegerile tale influențează tot ce este în jurul tău.

• Spune-ne un lucru amuzant din copilaria ta.

Aici o să apelez la una dintre poveștile mamei mele, pe care le spune de fiecare dată când are ocazia. Deși eu nu recunosc nimic, se pare că de mică am facut tot felul de prostioare. Însă cea mai amuzantă acum este cea legată de salariul ei. Când aveam eu vreo 2 ani, salariile erau din hârtie. Plăcerea mea era să le rup. Așa că într-o zi, pe când părinții mei se bucurau de cât de cuminte sunt și că nu am făcut nicio prostie, mama mea s-a gândit că ar fi bine să vadă totuși ce fac. Ei bine, eu i-am rupt TOT salariul în bucățele și aruncam cu el, ca și cum aș avea confetti, strigând foarte fericită și mândră de mine: Tute lei. Povestea are final fericit însă, iar salariul a putut fi schimbat.

Mulţumim, Diana! 🙂